De contestat se poate și Biblia, și Declarația Drepturilor Omului

Compressed file

Maia Sandu, președintele ales al Republicii Moldova, a supus criticii proiectul de lege privind statutul limbii ruse.

Proiectul de lege prevind protejarea și menținerea funcționării limbii ruse în țară, inițiat de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, este „o încercare de a scoate lumea la baricade”.

Cunoscuta jurnalistă Elena Levițkaia-Pahomova a comentat această declarație a președintelui ales al Republicii Moldova.

- Moldova a fost pusă pe baricade în iunie 2018, când Curtea Constituțională a Republicii noastre a declarat învechită legea privind funcționarea limbilor. Acest lucru este un nonsens în practica mondială și în practica juridică, deoarece Curtea Constituțională, care pe atunci nici nu exista, și-a asumat dreptul de a declara învechite legi care existau până la ea. La fel poate fi contestată Biblia, Declarația Drepturilor Omului și orice n-ar fi.

Problema constă în faptul că nu numai limba rusă, ci și limbile tuturor minorităților naționale „atârnă” în aer. Avem teritorii în care bulgarii, găgăuzii, ucrainenii locuiesc compact și fiecare dintre noi a avut întotdeauna dreptul de a vorbi în regiunea sa în acea limbă în care considera că e posibil și confortabil pentru sine. Totuși, există un alt act legislativ - legea privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și statutul juridic al organizațiilor lor. Spre marele nostru regret, majoritatea funcționarilor se conduc exclusiv conform deciziei Curții Constituționale și invocând faptul că legea privind funcționarea limbilor este considerată învechită, nu vor răspunde la întrebări în limba rusă, limba comunicării interetnice cu care suntem obișnuiți în Moldova independentă.

Anul acesta președintele ales ar fi trebuit să atragă atenția la ceea ce se întâmplă. Pandemia din nou a ridicat foarte brusc problema informării în limba maternă. Într-o situație critică, când vine vorba de viață, sănătate, nu există timp și niciun motiv pentru a vorbi despre motive politice. Este necesar de a face totul pentru a salva o persoană, pentru a-i transmite informația, cât mai repede posibil în limba sa maternă.

Sandu cunoaște, de asemenea, foarte bine că în Republica Moldova mai mult de 90% dintre cetățeni vorbesc în limba rusă într-o oarecare măsură. Și ridicarea acestei întrebări este într-adevăr necesară. Și, probabil, Sandu, pentru care au votat mulți vorbitori de limbă rusă sau cel puțin un anumit număr, care în cele din urmă s-a adresat alegătorului său în limba rusă, ar trebui să inițieze această procedură și discuții cum de oferit tuturor cetățenilor țării noastre drepturi egale. Iar declarațiile ei se deosebesc, într-o oarecare măsură, de retorica din campania electorală. Atunci avea nevoie de populația vorbitoare de limbă rusă, acum, când vine vorba de drepturi, nu prea.

- În ce constă legea privind limba rusă?

- În posibilitatea de a primi informații, de a se adresa la instituțiile de stat în limba maternă, de a primi informații în limba maternă, de a primi extrase din sistemul judiciar, de a se adresa în instituțiile medicale. Adică, aceste lucru este precizat în legea privind funcționarea limbilor. Acum sunt discutate două acte legislative - privind statutul juridic al limbii ruse și o nouă versiune a legii privind funcționarea limbilor. Problema este că existăm, dar nu suntem. La urma urmei, existăm de facto în această republică, dar din punct de vedere legal nu avem drepturi egale și, din diverse motive, ni se refuză furnizarea informației în limba noastră maternă. Iar în acest an, pe timp de pandemie, acest lucru este vital.

- Alte limbi? Ați vorbit despre bulgară, ucraineană, găgăuză.

- Totuși, Găgăuzia este o uniune teritorială cu propria legislație și, desigur, limba găgăuză este protejată la nivel regional, dar la nivel de stat, după recunoașterea legii privind funcționarea limbilor ca fiind învechită, au avut de suferit absolut toate minoritățile naționale, nu doar rușii. Moldova este foarte diversă. În general, este imposibil să vorbim despre o rasă pură în țara noastră. Și în aceasta constă farmecul și valoarea noastră. Dar uităm mereu de acest fapt.

- Președintele ales al Moldovei a numit datoria către Gazprom „nedreaptă”. Potrivit acesteia, locuitorii malului drept al Nistrului, controlat de Chișinău, nu pot achita datoriile acumulate de Transnistria. Cum apreciați o astfel de afirmație? Întrucât Chișinăul consideră că Transnistria face parte din Moldova și Sandu se consideră un politician european, atunci ar trebui să existe principiul „plătim pentru ai noștri”?

- Din păcate, Maia Sandu a omis un moment important: ea a zis că locuitorii din stânga Nistrului nu plătesc pentru gaz. Ei plătesc, însă plătesc la bugetul Republicii Transnistrene. Relațiile dintre autoritățile de pe malul stâng și cel dreapt și modul în care vor rezolva această problemă este o chestiune economică, nu politică. Și în această situație, deciziile ar trebui luate la nivel de Moldovagaz și Gazprom, deoarece Gazprom este direct legat atât de Moldovagaz, cât și de partea transnistreană, unde Gazprom deține active. În această situație sunt foarte multe afirmații, formulate oarecum incorect.

Cea mai mare problemă este că, probabil din cauza cunoașterii insuficiente a informației, Sandu face în grabă declarații, care apoi trebuie respinse, clarificate. I-aș recomanda, dacă cineva m-ar întreba, să se aprofundeze mai întâi în subiect, apoi să facă declarații. La urma urmei, a fi președinte și prim-ministru sunt ipostaze diferite.

Realizat de Oleg Osipov